Contextul legislativ

Regulamentului 852/2004 al Uniunii Europene se referă la igiena produselor alimentare, cu scopul de a asigura un nivel înalt de protecție a sănătății consumatorilor și de a armoniza normele igienice în cadrul întregii Uniuni Europene. Regulamentul 852/2004 este o parte esențială a cadrului legislativ al UE privind siguranța alimentară și se aplică operatorilor din sectorul alimentar, de la producție până la consum.

Anexa II a Regulamentului 852/2004 cuprinde cerințe specifice privind igiena în cadrul incintelor alimentare și se referă la aspecte precum structura, concepția, construcția și amplasarea incintelor, precum și la facilitățile necesare pentru asigurarea igienei și a sănătății lucrătorilor.

În cadrul Anexei II, Capitolul I, punctul 3 se referă la necesitatea ca incintele alimentare să dispună de facilități adecvate pentru igiena personală a lucrătorilor. Aceasta include, printre altele, prevederi privind toaletele, vestiarele și spațiile pentru spălarea și uscarea mâinilor. Scopul acestor cerințe este de a preveni contaminarea produselor alimentare prin reducerea riscului de transmitere a microorganismelor de la personalul angajat în manipularea alimentelor.

Explicația detaliată a cerințelor legale

Acest articol din regulamentul european se referă la necesitatea de a asigura condiții adecvate de igienă în incintele alimentare prin amenajarea de toalete corespunzătoare pentru angajați. Cerințele specificate în acest articol au ca scop prevenirea contaminării produselor alimentare și protejarea sănătății consumatorilor. Vom analiza și explica fiecare cerință în parte.

1. Număr suficient de toalete cu jet de apă: Acesta indică faptul că operatorii din sectorul alimentar trebuie să asigure un număr adecvat de toalete în funcție de numărul de angajați, pentru a evita aglomerația și a menține un nivel înalt de igienă. Toaletele cu jet de apă sunt menționate pentru a se asigura că angajații pot menține o igienă adecvată după utilizarea toaletelor, ceea ce reduce riscul de contaminare a produselor alimentare. Acționarea apei la toalete trebuie să se realizeze fără a utiliza mâinile. În practică, în spațiile de producție alimente toaletele se proiectau cu modalități de acționare a sistemului de golire cu apă la picior, cu pedală. Practic nu se utilizau mainile câns se trage apa la WC. În sistemele actuale se pot amplasa senzori sau sisteme automatizate.

2. Racordarea la un sistem de scurgere eficace: Acesta subliniază importanța unui sistem de evacuare a apelor uzate eficient și igienic în cadrul incintelor alimentare. Un sistem de scurgere corespunzător previne acumularea și stagnarea apelor uzate, care ar putea duce la dezvoltarea microorganismelor și, în consecință, la contaminarea produselor alimentare. Modul de proiectare al sistemului de canalizare, pentru a respecta cerințele GMP, trebuie să fie astfel realizat încât canalizarea toaletelor să se scurgă într-un canal colector amplasat în exteriorul incintelor de producție alimente separat față de canalizarea de la spălătoare și canalizarea de la sifoanele de pardoseală. Trebuie luat în considerare că o presiune negativă a aerului în incintele de producție alimente, care se poate manifesta prin proiectarea greșită a hotelor de evacuare a aerului spre exemplu, duce la extragerea aerului prin gurile de canal. Aceasta înseamnă că, dacă nu este proiectat corect sistemul de canalizare prin separarea prezentată anterior, acumulările de microorganisme potențial periculoase vor avea un flux de aspirare către spațiul de producție, ceea ce este de nedorit.

3. Toaletele nu trebuie să comunice direct cu încăperile în care se manipulează produsele alimentare: Această cerință are ca scop prevenirea contaminării produselor alimentare prin aer sau prin contact direct între încăperile toaletei și zonele de producție sau procesare a alimentelor. Aceasta se referă la necesitatea de a avea o separare fizică între încăperile toaletei și spațiile în care se manipulează produsele alimentare. Separarea poate fi realizată prin intermediul unui coridor, al unei alte încăperi, pentru a reduce riscul de contaminare a produselor alimentare prin mirosuri neplăcute, particule sau microorganisme provenite din toalete. Regulile GMP de proiectare a toaletelor specifică faptul că toaleta este compusă din 2 camere. Una pentru vasul de WC și una pentru lavoarul de igienizare a mâinilor. Această separare este importantă mai ales dacă în spațiul de producție lucrează mai mult de 2-3 persoane. Studiile arată că utilizarea vasului de toaletă și fluxul de apă cu presiune creează microparticule de apă încărcate cu microparticule cu materii fecale care pur și simplu sunt dirijate ascendent din vasul de toaletă contaminând ulterior întreaga încăpere. Situația nu ar fi problematică dacă utilizarea toaletei este rară. Dar la o utilizare zilnică și frecventă această potențială contaminare devine o problemă pentru camera respectivă. Având în vedere că în toaletă igienizare nu se realizează cu o frecvență ridicată în fiecare zi, în timp acumulările de materie organică pot duce la acumulări de microorganisme potențial periculoase. Acesta este motivul pentru care se recomandă două camere separate pentru vasul de WC si pentru lavoar. 

Exemple și aplicarea în practică

Calcularea numărului suficient de toalete într-o incintă depinde de mai mulți factori, cum ar fi numărul de angajați, programul de lucru și reglementările locale sau naționale. Deși nu există o formulă universală pentru a determina numărul optim de toalete, următoarele recomandări pot fi utilizate ca punct de plecare:

1. Consultați reglementările locale și naționale: În unele țări, reglementările sau standardele de construcție stabilesc cerințe specifice privind numărul de toalete necesare în funcție de numărul de angajați. Asigurați-vă că respectați aceste cerințe legale. 

2. Utilizați recomandări generale: Ca o recomandare generală, Organizația Mondială a Sănătății sugerează că un număr adecvat de toalete este de cel puțin o toaletă la fiecare 20-25 de persoane. Acest raport poate fi ajustat în funcție de specificul activității și de necesitățile angajaților.

3. Luați în considerare caracteristicile specifice ale locației și ale angajaților: Trebuie să țineți cont de factori precum sexul angajaților, programul de lucru și eventualele nevoi speciale ale angajaților cu dizabilități. De exemplu, este recomandat să se ofere toalete separate pentru bărbați și femei, iar în cazul angajaților cu dizabilități, toaletele trebuie să fie adaptate pentru a permite accesul și utilizarea facilă.

4. Monitorizați utilizarea și feedbackul angajaților: Este important să monitorizați utilizarea toaletelor pentru a vă asigura că numărul acestora este adecvat și că angajații nu întâmpină probleme în a avea acces la facilități atunci când au nevoie. Solicitați feedback de la angajați pentru a identifica orice probleme legate de numărul sau de calitatea toaletelor și faceți ajustări corespunzătoare.

Rețineți că aceste recomandări sunt generale și pot varia în funcție de reglementările locale și de specificul locației sau al industriei. Este întotdeauna bine să consultați reglementările aplicabile și să vă adaptați planul în funcție de nevoile și cerințele specifice ale angajaților și ale incintei dumneavoastră.

Implicații pentru operatorii din domeniul alimentar:

Nerespectarea acestor prevederi va putea fi sancționată de către inspectorii oficiali de igienă și siguranța alimentelor cu sume cuprinse începând de la 1000 pentru persoane fizice și până la 12000 pentru persoane juridice. 

Recomandări și bune practici

Deși pare o chestiune neimportantă, modul de proiectare și construire a toaletelor este importantă. În primul rând amenajarea de la bun început a unor toalete bine concepute ca suprafață, folosind materiale de bună calitate, facilități de automatizare, dotarea cu elemente de confort pentru angajați va constitui un plus de valoare pentru firma. Angajații vor aprecia grija și interesul în primul rând pentru confortul lor și fiind învățați să utilizeze responsabil aceste elemente vor avea o practică pozitivă față de igienă în general. Mai ales că, în timp experiența mi-a arătat că toaletele sunt primele care se degradează cel mai repede și sunt cele mai neîntreținute spații.