© 2023 Asociația Codex

Înregistrează-te pe codexalimentarius.ro

Inregistrează-te cu user și parola pe websiteul nostru și vei avea acces la mai multe informații practice, utile pentru afacerea sau pasiunea ta și vei primi periodic newsletterul nostru general. Emailul tău este în siguranță la noi. Nu trimitem spam, nu trimitem reclame, nu solicităm informații importante pentru tine. Newsletterul nostru general este destinat informarii tale cu ultimele articole de pe website, cu știri și alte informații utile.

ÎNREGISTREAZĂ-TE >>

In bucătărie

  • Laptele, cu toate că se găsește în toate magazinele în diverse cantități și ambalaje este un aliment care se caută și în piețele agroalimentare. Ca principiu nici un fermier care comercializează propriul lapte nu are un interes real să-l falsifice. Același principiu se poate aplica și producătorilor. De obicei laptele nu se falsifică ci „se înmulțește“ cum spun unii comercianți. Dar există și suficiente momente când laptele se poate falsifica. Cum vă dați seama că laptele nu este autentic?

  • Etichetele produselor alimentare furnizează informații esențiale despre conținutul și calitatea alimentelor pe care le cumpărăm și le consumăm. Cu toate acestea, interpretarea corectă a acestor informații poate fi dificilă pentru un consumator neinițiat. Acest articol vă va ajuta să înțelegeți mai bine etichetele produselor alimentare și să faceți alegeri mai informate în ceea ce privește alimentația.

  • Siguranța alimentară este o preocupare majoră pentru consumatori și industria alimentară deopotrivă. Un sistem-cheie utilizat pe scară largă pentru a asigura siguranța și calitatea produselor alimentare este HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points). Dar ce înseamnă acest sistem și de ce ar trebui să știe consumatorii despre el? Acest articol oferă o înțelegere de bază a programului HACCP și relevanța sa pentru consumatori.

  • Declarația nutrițională reprezintă o etichetă ce oferă informații detaliate despre compoziția nutrițională a unui aliment și care ajută consumatorii să ia decizii mai informate și mai sănătoase în privința alimentației lor.

  • EFSA a realizat un infografic interactiv despre antibiorezistența microorganismelor patogene. Ceea ce este extrem de îngrijorător este că, din păcate, România se află în topul antibiorezistenței la majoritatea patogenilor.

P

= acele etape ale procesului din industria alimentară, cum ar fi culegerea recoltei, tăierea animalelor, mulgerea pentru lapte, pescuitul.

= orice persoană care manipulează alimente ambalate sau neambalate, echipamente şi ustensile folosite în industria alimentară, care vine în contact cu suprafeţele şi cu alimentele şi care trebuie, din aceste motive, să se conformeze cerinţelor în materia igienei din industria alimentară.

= selectarea unui produs individual sau a unei anumite unităţi din domeniul alimentar în special pentru a confirma sau respinge o suspiciune de neconformitate. Nu este o prelevare aleatorie. Datele raportate se referă ele însele la unităţile suspicionate ale populaţiei. Rezultatele nu se generalizează şi se referă numai la produsul alimentar prelevat sau la unitatea aleasă. Exemplu – Prelevarea în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la om sau la animale, prelevare neplanificată ca urmare a unei notificări SRAAF, reclamaţii, prelevare ca urmare a unor rezultate de laborator necorespunzătoare

= O strategie planificată unde selecţia probelor se realizează plecând de la grupuri de populaţie definte anterior ca fiind de “risc înalt”. Probele, în mod normal, sunt selectate pentru a exemplifica sau a documenta condiţii necorespunzătoare sau falsificarea suspectă a unui produs. Prelevarea este selectivă şi orientată către anumite produse sau producători. Procedura de prelevare poate fi aleatorie sau nu. Specificaţia populaţie de “risc înalt” este dată fie de studii ştiinţifice, fie de analize anterioare sau informaţii referitoare la alte regiuni sau ţări. Comparabilitatea rezultatelor se bazează atât pe definiţia populaţiei ce va fi analizată cât şi pe modul în care probele au fost prelevate. Rezultatele pot fi aplicate pentru întreaga populaţie dacă proba este prelevată aleatoriu, asigurând reprezentativitatea populaţiei analizate. Prelevarea selectivă – reprezintă prelevarea suplimentară ca urmare a identificării unui risc sau a unor rezultate al analizelor probelor necorespunzătoare ce impune o supraveghere suplimentară. Note de serviciu - tematice, controale judetene,

(planificată) - O strategie planificată bazată pe selectarea unei probe aleatorii, care este, din punct de vedere statistic, reprezentativă pentru populaţia ce va fi analizată. Fiecare unitate din cadrul populaţiei are o probabilitate specifică de a fi selectată. Aceasta strategie furnizează date de la care concluzia statistică poate fi implementată. Aceasta înseamnă că rezultatele la care se ajunge sunt comparabile. Prelevarea obiectivă– reprezintă prelevarea planificată conform planurilor cifrice stabilite în baza programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor (se selectează o probă aleatorie).

= prelevarea de probe efectuata de organisme autorizate (laboratoare oficiale, institutii publice de control si monitorizare) avand ca scop monitorizarea, supravegherea şi verificarea conformităţii cu legislaţia aplicabilă în vigoare. Pentru a beneficia de pe urma prelevării şi testării alimentelor, prelevarea de probe trebuie să fie foarte bine planificată, luându-se în considerare scopul şi obiectivul prelevării.

este definit de valorile n, c, m si M; şi se referă la situaţiile în care calitatea produsului poate fi imparţită în trei clase de atribute care depind de concentraţia microorganismelor din probe. · Calitate inacceptabilă, cu o concentratie a microorganismelor peste valoarea M (care nu trebuie să fie depăşită de nicio unitate din probă); · Calitate satisfăcătoare, în care concentraţia nu trebuie să depăşească valoarea m; · Calitate acceptabilă. Unităţile periferice au concentraţii care depăşesc m, dar care sunt mai mici decat M (aceste concentratii sunt nedorite dar unele pot fi acceptate, numărul maxim acceptabil fiind indicat de c). (CAC/GL 50-2004).

= furnizează un mod simplu de inspecţie în care planul de prelevare este definit prin doua valori, n si c. Valoarea lui n defineste mărimea probei exprimat ca numărul de unităţi de probă; şi valoarea c indică numărul maxim al unităţilor neconforme permise intr-o probă. Când se realizează o evaluare microbiologică, o concentraţie maximă de microorganisme permisă în orice unitate este indicată de m; orice unitate contaminată la o concentraţie mai mare decat m este considerată a fi neconformă. (CAC/GL 50-2004).

Load more stories