Studiul s-a realizat la nivelul întregii Europe pentru următorii patogeni: Salmonella spp, Salmonella Typhimurium, Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Kentuchy, Campylobacter jejuni, E. Coli. Aceste microorganisme provoacă cele mai severe forme de toxiinfecții alimentare (TIA) datorată consumului de alimente contaminate.
Studiul a urmărit majoritatea substantelor active de tipul antibiotice descoperite pana acum de omenire și care se folosesc curent la tratarea TIA (toxiinfecții alimentare) provocate de speciile respective de patogeni: Ampicillin, Azithromycin, Cefotaxime, Ceftazidime, Chloramphenicol, Ciprofloxacin, Colistin, Erythromycin, Gentamicin, Meropenem, Nalidixic acid, Streptomycin, Sulfamethoxazole, Tetracycline, Tigecycline, Trimethoprim, Cefotaxime + Ciprofloxacin, Erythromycin + Ciprofloxacin, ESBL .
În utlimii 30 de ani nu s-au mai descoperit decat 2 noi clase de antibiotice ceea ce arată faptul că microorganismele se adaptează mai repede decât pot oamenii să le combată. OMS de mai mulți ani semnalizează prin toate mijloacele acest cumplit adevăr că, era antibioticelor se apropie de sfârșit în acest ritm.
Dar ce este cel mai îngrijorător în acest studiu este poziția României. România este campioană la cele mai multe specii de patogeni rezistente la majoritatea antibioticelor. Din acest studiu se vede clar că, încet dar sigur, peste o perioadă de timp nu prea lungă, românii nu își vor mai putea trata toxiinfețiile alimentare cu atibiotice. Să luam ca exemplu Salmonella Enteritidis care, conform studiului, în România, este rezistenta la : Ampicillin, Cefotaxime, Ceftazidime, Chloramphenicol, Ciprofloxacin, Gentamicin, Meropenem, Nalidixic acid, Sulfamethoxazole, Tetracycline, Trimethoprim, Cefotaxime + Ciprofloxacin, Erythromycin + Ciprofloxacin, ESBL.
Deci din 19 de antibiotice existente, în România s-a raportat un număr de 14 antibiotice la care Salmonella Enteritidis este rezistentă.
Ar fi cazul să ne punem următoarele întrebări:
- Cu ce ne vom trata în caz de TIA?
- Cum afectează utilizarea neresponsabilă a antibioticelor în tratamentele la oameni și animale?
- Cum afectează controlul inexistent în România privind circulației antibioticelor, în zona medicinii veterinare și utilizarea acestora ca suplimente alimentare la animale în loc de tratamente curative?
- Câte antibiotice există în mâncarea din farfuriile românilor?
Și probabil că vor fi mai multe întrebări……
Aici vedeti puteti analiza infograficul
Atentionare:
Acesta este un articol cu titlul informativ si nu se pretinde a cuprinde intreaga problematica la care se face referire, nu este o interpretarea legala a prevederilor legislative in domeniu, nu constituie consiliere juridica sau alt tip. Modificarile aduse legislatiei precum si descoperirile stiintifice pot la un moment dat sa contrazica unele aspecte ale acestui articol si de aceea este necesar sa va informati exact cu privire la informatiile legale si stiintifice din momentul la care faceti referire. Pentru o corecta informare vom incerca sa actualizam permanent informatiile.
