Expertii au inceput studiu ca urmare a faptului ca, in ultimi ani, s-a constatat o crestere alarmanta a cazurilor de listerioza raportate la oameni si a mortalitatii ridicate.
Totodata s-a observat ca, cresterea statistica observata, poate fi pusa si in corelatie cu cresterea consumului de alimente gata pentru consum dar si faptului ca in ultimii ani s-a pus la punct un sistem de monitorizare imbunatatit in state membre.
Studiu arata ca majoritatea oamenilor se infecteaza prin consumul de alimente gata pentru consum, cum ar fi peste afumat si preparat, carne tratata termic si branza moale si semi-moale. Cu toate acestea si alte alimente - cum ar fi salatele preparate - pot duce la infectii.
Expertii au estimat ca o treime din cazurile de listerioza se datoreaza dezvoltarii Listeria monocytogenes in alimente preparate si depozitate la domiciliu consumatorulu, in frigider ca urmare a nerespectarii indicatiilor de utilizare specificate pe ambalaj. Acest lucru evidentiaza importanta respectarii bunelor practici de igiena, cum ar fi respectarea temperaturilor si timpilor de depozitare recomandati. De aceea organizatiile internationale din domeniu, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii, recomanda ca produsele alimentare sa fie refrigerate sub 5 ° C pe intreg lantul alimentar.
Toate aceste opinii stiintifice au fost finalizata dupa ce au fost analizate mai mult de 200 de observatii primite in timpul consultari publice realizate pe parcursul intocmirii studiului.
Puteti descarca studiul complet de pe siteul EFSA de la linkul atasat: DOCUMENT EFSA
Date despre Listeria monocitogenes
Listeria monocytogenes a fost izolata de la mai mult de 40 de specii de mamifere si pasari. La oameni si la animale dezvolta forme similare de boala. Dupa ingestie si trecerea prin stomac, L. monocytogenes se inmulteste in lumenul intestinal, traverseaza bariera intestinala, intra in fluxul sanguin si se acumuleaza in ficat si splina. Ulterior, bacteria poate re-intra in fluxul sanguin pentru a provoca o infectie la nivelul sistemului nervos central sau poate provoaca avort (Vazquez-Boland et al., 2001 ). La persoanele sanatoase, infectia cu L. monocytogenes poate provoca gastroenterita (Ooi si Lorber, 2005). Rapoartele Outbreak au aratat ca , chiar si la un nivel foarte ridicat de contaminare a sursei de alimente s-ar putea produce doar forma mai usoara de listerioza (Dalton si colab., 1997 ). Mai mult decat atat, L. monocytogenes poate fi izolata , in unele cazuri si in alte situ - uri mai rare de infectie, in corpul uman , cum ar fi gleznele, ochii si rinichii.
Solurile si apa sunt considerate sursele primare de L. monocytogenes pentru transmiterea prin materialul vegetal, hrana pentru animale, animalele si lantul alimentar (Linke et al., 2014 ).Agentii patogeni pot supravietui in sol timp de luni si chiar cresc in conditii favorabile (Dowe et al., 1997 ). Mediul fermei este frecvent contaminat cu L. monocytogenes fiind o sursa importanta de contaminare a materiilor prime (Nightingale et al., 2004 ). Materia prima din productia primara care intra in procesare este considerata de mare importanta pentru prezenta agentului patogen in produsul finit. Intr-adevar, cu cat este mai mare concentratia de agent patogen in materia prima, cu atat mai eficiente trebuie sa fie procesele de control pentru a reduce concentratiile la niveluri acceptabile. in plus, potentialul de contaminare si persistenta in mediul de procesare creste odata cu cresterea concentratiei de L. monocytogenes in materia prima care intra in proces.
Dezvoltarea L. monocytogenes este printre factorii cei mai importanti care afecteaza riscul de listerioza umana asociata consumului de alimente RTE (alimente gata de consum). Cresterea poate sa apara atat in produsele alimentare, cat si in mediu (biofilme). Alimentele RTE sunt o categorie larga si variata de alimente, dintre care unele sustin cresterea L. monocytogenes iar altele nu sustin cresterea sau chiar duc la inactivarea microbiana in conditii specifice de procesare si de depozitare. Factorii care afecteaza cresterea L. monocytogenes includ in principal caracteristicile produsului (pH, a w , concentratia de antimicrobieni), temperatura si timpul de depozitare. Microstructura matricei alimentare poate afecta, de asemenea, cresterea prin impunerea constrangerilor fizice asupra microorganismelor, prin limitarea difuziei substantelor nutritive esentiale si a oxigenului sau prin prevenirea difuziei produselor metabolice (Aspridou et al., 2014 ). Concentratia agentului patogen la momentul consumului poate fi semnificativ afectata de durata fazei de intarziere. Acesta din urma este afectata de starea fiziologica a celulelor si este determinata atat de mediul de crestere (mediu alimentar) cat si de mediul in care celulele au fost expuse inainte de evenimentul de contaminare (Robinson et al., 1998 ). Prezenta microflorei competitive este un factor suplimentar care poate afecta cresterea (Mejlholm si Dalgaard, 2015 ). Intr-adevar, mai multe studii au aratat ca prezenta bacteriilor lactice are un efect inhibitor asupra L. monocytogenes . De exemplu, in Norvegia, un studiu a constatat ca bacteriile autohtone de acid lactic au actionat ca o cultura protectoare in produsele din carne fierte care au fost taiate in bucati si ambalate fie in vid, fie in ambalaje cu gaz (Bredholt et al., 1999 ). Winkowski si colab. ( 1993 ) descriu efectul inhibitor al Lactobacillus bavaricus in trei alimente de carne de vita. Efectul se bazeaza pe producerea bacteriocinei si mai putin la acidifiere. Inhibarea L. monocytogenes de catre bacteriile producatoare de acid lactic poate fi, de asemenea, rezultatul competitiei lor , exprimat ca incetarea cresterii L. monocytogenes atunci cand bacteriile producatoare de acid lactic ajung la o densitate a populatiei critice semnificativ mai mare decat L. monocitogene (Lardeux si colab., 2015 ). in cele din urma, cresterea L. monocytogenes poate fi de asemenea dependenta de tulpina si contaminarea cu o tulpina cu crestere mai rapida poate duce la o concentratie mai mare de agent patogen la momentul consumului (Whiting and Golden, 2002 ). Variabilitatea atat in rata de crestere, cat si in limitele de crestere a tulpinilor poate influenta potentialul de crestere al L. monocytogenes in alimente (Aryani si colab., 2015a ). Cu toate acestea, rapoartele existente privind clasarea factorilor care afecteaza variatia nivelurilor L. monocytogenes la momentul consumului, prin analiza globala a sensibilitatii, au clasat impactul variabilitatii in limitele de crestere mai scazute decat cea a temperaturii si duratei de depozitare, caracteristicile produsului , nivelurile de contaminare initiala si starea fiziologica a celulelor (Ellouze et al., 2010 ; Duret si colab., 2014 ).
Alimente gata de consumat incriminate cel mai des
Cele sapte subcategorii alimentare RTE considerate cu risc crescutt:
- Peste afumat la rece;
- Peste afumat la cald;
- Gravad de peste (peste semicrud);
- Carne gatita;
- Carnati;
- Pateu; si
- Branza moale si semi-moale.
ATENTIE: Listeria monocytogenes se poate multiplica la temperaturi de refrigerare.
Date epidemiologice
Numarul cazurilor raportate in UE a crescut cu 60%, de la 1.381 cazuri confirmate raportate in 2008 la 2.206 de cazuri in 2015.
In 2015, in UE au fost raportate 270 de decese, ceea ce a reprezentat cel mai mare numar anual de decese raportate din cauza listerioza din 2008.
Categoria de produse alimentare "lactate" a fost responsabila pentru patru dintre aceste focare cauzand 44 de cazuri, in timp ce categoriile de produse alimentare "peste si fructe de mare" si "carne si produse din carne" erau responsabile pentru 7 si 11 dintre aceste focare, cauzand 40 si 126 de cazuri. in total, aceste trei categorii au provocat 22 (sau 59%) cazuri rezistente la alimente, 210 (sau 40%), 125 (69%) spitalizari si 26 (sau 70%) decese. Alimentele de origine non-animala au provocat doua focare si 34 de cazuri. Unele dintre focarele in care a fost implicata categoria alimentara "Altele", deoarece vehiculul alimentar poate include alimente RTE din cele trei categorii de produse alimentare pe care se concentreaza acest aviz stiintific, de exemplu, sandvisuri, faina de bufet, alimente mixte. in 2015, Germania a raportat cel mai mare focar de L. monocytogenes (serovar 4b) care afecteaza 159 de cazuri, dintre care numai doua au fost spitalizate. Acest focar a fost asociat cu consumul de alimente mixte (budinca de orez) si a avut loc intr-o scoala sau gradinita (EFSA si ECDC, 2016 ). Fara acest focar, cele trei categorii mentionate anterior au provocat 61% din focarele cu evidentiere puternica a alimentelor, 57% din cazuri umane, 69% din spitalizari si 70% din decese.
Extras privind evaluarea de risc
- La vanzare cu amanuntul, are loc contaminarea incrucisata cu alte produse din mediul de vanzare cu amanuntul (inclusiv in timpul feliere);
- In produsele alimentare RTE a fost identificat ca fiind cel mai probabil pentru riscul de a declansa aparitia listeriozei.
- Pe baza analizei cantitative a riscului de L. monocytogenes exista diferite categorii de produse alimentare cu un grad ridicat de risc: carne, RTE tratate termic; afumaturi, peste gravad, branza moale si semi-moale.
- Subcategoria produse alimentare asociate cu cel mai mare numar de cazuri pe an : carne (863 de cazuri); carnati (541 cazuri), pesti gravad (370 cazuri), peste afumat la rece (358 cazuri), pateu (158 cazuri), branza moale si semi-moale (19 cazuri) si peste hot-afumate (7 cazuri ). Pentru peste afumat la cald si pentru carne fierta, cele mai multe dintre aceste cazuri au fost atribuite populatiei de famei gravide, pentru restul subcategoriile alimentare cele mai multe cazuri au fost atribuite populatiei varstnice ( in varsta de ≥ 65 ani). Cele mai putine cazuri au fost atribuite populatiei sanatoase (<65) pentru toate categoriile de produse alimentare.
- Riscurile estimate exprimate ca numarul mediu de cazuri la un milion de portii a fost in cea mai mare parte atribuite pentru esantionul de populatie de femei gravide, urmat de persoanele in varsta si ultimul populatia sanatoasa.
Puteti descarca studiul complet de pe siteul EFSA de la linkul atasat: DOCUMENT EFSA
Atentionare:
Acesta este un articol cu titlul informativ si nu se pretinde a cuprinde intreaga problematica la care se face referire, nu este o interpretarea legala a prevederilor legislative in domeniu, nu constituie consiliere juridica sau alt tip. Modificarile aduse legislatiei precum si descoperirile stiintifice pot la un moment dat sa contrazica unele aspecte ale acestui articol si de aceea este necesar sa va informati exact cu privire la informatiile legale si stiintifice din momentul la care faceti referire. Pentru o corecta informare vom incerca sa actualizam permanent informatiile.